Tot e primăvară: semnalăm și noi apariția celui mai recent număr al revistei Mansarde, acoperișuri și fațade (https://www.acoperismagazin.ro/). De fapt, dacă ne uităm puțin, vedem că în ultima vreme au răsărit tot mai curajos, ca ghioceii la sfârșitul iernii... acoperișurile verzi. Și, odată cu ele, articolele care le prezintă. Acest număr beneficiază de două astfel de articole (chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.acoperismagazin.ro/wp-content/uploads/2025/03/Oglinda-Mansarde-web.pdf). De la Acoperișul verde Bauder la un mare centru de încărcare a mașinilor electrice (pag. 6 – 9) la propunerea Ecostratos Acoperiș verde între liniile de tramvai? Cum putem crea un spațiu verde sustenabil chiar și în cele mai dure condiții de mediu, cu întreținere minimă? (pag. 30 - 32) putem conchide că acoperișul vegetal (ca să nu se creadă că ele sunt o categorie de ”clădiri verzi” sau o componentă a programului ”casa verde”) stă bine și pe casă și la baza casei.
Despre beneficiile acestor sisteme am scris mult - dar trebuie să citiți cărțile mele și... Ghidul de proiectare al acoperișurilor verzi 🙂 - și am predat mult: vreo 25 de ani. Ele însă nu sunt sisteme noi: au fost utilizate în toată istoria construcțiilor, de la Babilon și Ninive, trecând prin arhitectura vikingilor, Renașterea europeană, Hundertwasser (mai către zilele noastre) și ajungând la... marile parcuri realizate pe clădiri. Aproape fiecare număr al revistei de Acoperișuri prezintă realizările specialiștilor în sisteme de terase verzi. În spatele intenției de sistem vegetal însă este o întreagă echipă de profesioniști – arhitecți, ingineri, tehnologi, botaniști, chimiști, biologi și toți constructori specializați – care concură la realizarea și buna comportare în timp a acestei componente a clădirii. Personal consider că oricând un firicel de iarbă care își face drum către soare merită tot respectul și aduce un pic mai multe beneficii orășenilor decât deșertul de beton, cu condiția ca peste hidroizolație să se prevadă straturile obligatorii care asigură buna funcționare a acestor sisteme și protecția hidroizolației. Pentru că ele asta sunt: o excelentă protecție a hidroizolației acoperișului.
Depășind puțin domeniul - deși e foarte greu, multitudinea și varietatea tipurilor de acoperișuri înierbate meritând mult mai multă atenție – remarcăm în paginile revistei / revistelor Mansarde, acoperișuri și fațade și prezentarea de produse inovative pentru alcătuirea învelitorilor termo-hidroizolate. Cum spuneam: partea vegetală, cu toate straturile necesare, este doar protecția învelitorii hidroizolate; dedesubtul acesteia este o stratificație densă de materiale cu funcțiuni specifice despre care nespecialiștii știu mai puțin (și nici nu e obligația lor să știe) dar fără de care clădirile nu ar putea fi locuite în condițiile respectării condițiilor contemporane. Iar între aceste produse inovative menționăm termoizolațiile realizate din... blugi (da... mi-a fost foarte greu să mă despart de o astfel de mostră, din considerente romantice); cele prezentate în paginile 42 – 44 sunt realizate prin reciclarea bumbacului. În anumite condiții aceste tipuri de plăci pot asigura și o fonoabsorbție interesantă.
Și bineînțeles, dintr-o revistă despre acoperișuri nu aveau cum să lipsească sistemele tradiționale – țiglele – și intervențiile pe clădiri istorice. În fond, definiția acoperișului este de sistem care protejează clădirea de intemperii și, cronologic vorbind, învelitorile din solzi pe șarpante au apărut cu mult înainte să se pună roblema, la noi și la alții, de conversie a podului în mansardă.
Vă dorim lectură plăcută și utilă.
Cu drag
Ana-Maria Dabija
