Am selectat din cuprins:
“URSA: Izolarea planșeelor și pardoselilor la casele de lemn
Casa de lemn modernă este o construcție cu amprentă redusă de carbon și extrem de performantă din perspectiva eficienței energetice, iar acest lucru se datorează în bună măsură materialelor termoizolante folosite, în special vatei minerale. Vata minerală de sticlă poate fi utilizată la majoritatea elementelor de construcție: pereți de exterior sau de compartimentare, planșee, mansarde, acoperișuri. Important este ca, în fiecare caz, să se folosească varianta optimă, astfel încât beneficiarul să se bucure de toate avantajele acestui material excepțional. Mai mult decât atât, este necesar ca arhitectul, beneficiarul, dirigintele de șantier și ceilalți actori implicați în proiect să opteze pentru un brand recunoscut, care oferă maximum de calitate și siguranță, deoarece casa de lemn are o serie de particularități ce nu pot fi neglijate”.
„Azbestul – un factor de risc din clădiri și instalații vechi
Multă vreme azbestul a fost considerat un material miraculos, fiind folosit încă din zorii civilizaţiei umane la realizarea unor obiecte cu proprietăţi speciale, precum vasele ceramice, fitilele de opaiţ sau protecţiile împotriva focului. Obţinut direct din natură, este rezistent la căldură, bun izolator termic, electric, fonic și hidric, este flexibil, rezistent la întindere și răsucire, nu se degradează chimic și poate fi încorporat, sub formă de particule de diferite dimensiuni, în alte materiale. Totuși, cu circa un secol în urmă, i s-au descoperit și proprietăţile extrem de nocive pentru sănătatea oamenilor și animalelor, astfel încât, în prezent, nu mai este un material dorit, fiind chiar interzis. Azbestul nu se mai folosește în prezent în construcţiile noi, nici în România, și nici în Uniunea Europeană, fiind interzis prin legislaţie (la noi, din 2005)”.
„Pardoseli istorice Sintra – reședința de vară a regilor portughezi
Palatul Sintra este situat în centrul orășelului cu același nume, aflat la doar 25 de kilometri de Lisabona, nu departe de Atlantic. Captivat de frumuseţea locurilor, de cadrul natural spectaculos cu munţi și vegetaţie abundentă, Lord Byron, celebrul poet romantic, a numit Sintra „cel mai încântător loc din lume” și ”Eden glorios”. Pitorescul orășel a fost ales de regii lusitani, care au cucerit odinioară teritorii din toată lumea, să le devină reședină de vacanţă, dar și loc de refugiu, în care să stea departe de vacarmul Lisabonei. De aici a urmărit Regele Manuel I întoarcerea lui Vasco da Gama după descoperirea Indiilor și tot aici s-a născut în secolul al XIX-lea curentul care a redesenat imaginea Europei: arhitectura romantică, prin faimosul Palat Pena, aflat nu departe. Dar ceea ce a făcut cunoscut acest spaţiu la început a fost Palatul Sintra (sau, cum mai este cunoscut, Palatul Naţional din Sintra)”.
„Lector univ. asociat dr. Luiza Varga: Covorul tradițional românesc
În spațiul românesc, țesutul covoarelor este una din principalele ramuri ale artei populare. Recunoscute internațional sunt în special cele moldovenești; în anul 2022, Dolce&Gabana și-a decorat showroom-ul cu astfel de covoare. În țară, sunt mai apreciate covoarele oltenești și cele maramureșene, dar interesante sunt și preșurile țesute din resturi textile. Covoarele tradiționale sunt parte din identitatea culturală a poporului român, care prin decorul specific, diversitatea de motive decorative și cromatica specifică (în funcție de arealul geografic unde au fost țesute) reprezintă spiritul creator al poporului român”.
