Curente în arhitectură apărute în ultimele două decenii, aceste sisteme nu sunt de fapt noi; studiați-l pe Antoni Placid Gaudí i Cornet – Antoni Gaudi cum îl știm noi - și veți fi veți avea o surpriză (sau nu, având în vedere că geniul acestui arhitect al sfârșitului de secol XIX și începutul secolului XX uimește încă).
După ce ne-am crezut minunați – vorba lui Eminescu – și stăpânii naturii, iată că a venit ziua scadenței când am constatat că orașele sunt poluate, că înghițim gaze toxice și... ne-am reîndreptat spre natură. Cum? Mimând-o; aducând-o înapoi în orașe prin ce metode se (mai) poate. Și se poate! O dovedesc lucrările lui Friedensreich Hundertwasser, Emilio Ambasz, Stefano Boeri, ca să dăm câteva exemple.
Doar că nu este suficient să se prevadă un acoperiș verde ca să considerăm clădirea eco-friendly; abordarea trebuie să fie holistică, de la configurația spațială la anvelopa și de acolo la nivelul de detaliu. Și pentru aceasta trebuie să știm fizica clădirilor (iar!) și trebuie să știm limitele noastre și să apelăm la cei care au altă profesie (acea transdisciplinaritate despre care aminteam în prezentarea la cursul nZEB DIN PERSPECTIVA ARHITECTULUI: STRATEGII PASIVE DE PROIECTARE, curs care completează informațiile din acest modul de învățare).
Pe de altă parte este bine să știm că nu suntem singurii constructori de pe planeta Pământ: toate ființele vii își fac case, unele mai spectaculoase decât altele. Studierea lor poate fi interesantă și utilă pentru profesioniști iar proiectarea și construirea în spiritul și cu atragerea Naturii în actul de proiectare (și de aici ajungem din nou la importanța cunoașterii temeinice a principiilor de fizică a clădirilor...)
Acest curs nu se adresează exclusiv arhitecților ci... tuturor partenerilor din actul de realizare a unei clădiri, de la proiectanți, executanți, producători de sistem, studenți din facultățile tehnice și... oricui este curios să mai învețe ceva.
